Teoria iubirii

Viața dublă pe care o duce fiziciana teoreticiană Elsie Hannaway sfârșește prin a o covârși pe tânără. Pe de o parte, ea muncește din greu ca asistent universitar, evaluând munca de laborator a studenților ei și predând termodinamica, în speranța de a-și putea plăti chiria. Pe de altă parte, Elsie compensează suma ridicol de mică pe care o câștigă oferindu-și serviciile ca falsă iubită, ipostază în care se folosește de talentul – îndelung șlefuit – de a se face plăcută, punându-le la dispoziție clienților oricare dintre multiplele versiuni ale personalității ei pe care aceștia și-o doresc.

Cinstit vorbind, o astfel de ocupație își are farmecul ei – până când universul construit cu grijă al lui Elsie ajunge să se destrame. Asta se întâmplă fiindcă Jack Smith, fratele enervant de atrăgător și de țâfnos al clientului ei favorit, se dovedește a fi, de fapt, fizicianul experimentalist lipsit de inimă care i-a distrus cariera îndrumătorului ei de doctorat și, în același timp, a subminat reputația tuturor fizicienilor teoreticieni. Da, același Jack care acum face parte din comitetul de recrutare de la MIT, împiedicând-o pe Elsie să obțină slujba visurilor ei.

Elsie e pregătită să se angajeze într-un război total cu Jack, sabotându-l pe acesta cu toate armele pe care i le pune la dispoziție lumea academică, dar cum ar putea ea să reziste privirilor lui lungi și pătrunzătoare? Nu cumva contactul prelungit cu universul unui fizician experimentalist o va ispiti în cele din urmă pe Elsie să-și pună în practică cele mai circumspecte teorii pe care ea le are despre dragoste?

„Hazelwood dovedește că este scriitoarea perfectă pentru a demonstra că știința poate fi nemaipomenit de sexy.“ JODI PICOULT