Cu sange rece

Ne tot intrebam daca lumea in care traim este buna sau rea, daca oamenii sunt buni sau rai, daca ne nastem buni si ne inraim pe parcurs sau daca ne nastem rai si devenim buni pe parcurs. Este greu de raspuns la aceste intrebari. Suntem cum suntem, mai buni sau mai rai. Si suntem astfel pentru a subzista. Gasim modalitati de adaptare nebanuite, mai bune sau mai rele, mai benefice sau mai malefice. Venim pe lume cu un bagaj genetic pe care nu il putem ignora. Si asternem apoi peste el fel si fel de straturi de emotii si cognitii si inmagazinam modele si valori, si devenim astfel ceea ce suntem. In aceasta devenire a noastra, ne impregnam cu bune si cu rele si ne propunem la nivel inconstient sa facem fata vietii. La nivel constient, ne propunem sute de obiective, pe care dorim sa le atingem si pentru care trebuie sa aplicam strategii care mai de care mai sofisticate. Tot mersul acesta sinuos printre jaloanele existentei scoate la iveala resursele si capacitatile de care dispunem. Narcisism, Machiavelism, psihopatie, trasaturi intunecate ale personalitatii sau resurse? La nivel teoretic, sunt intunecate. La nivel pragmatic, pot fi o forma de intuneric cu irizari luminoase.