Pe copert&259; Paula Maria Sab&259;u o feti&539;&259; din TransilvaniaCopert&259; Dan CristeaLiteratura monografic&259; istorico-geografic&259; din secolul al XVIII-lea abund&259; în descrieri alegorice ale peisajului transilv&259;nean Prin intermediul h&259;r&539;ilor Marelui Principat al Transilvaniei figurile peisajere ale acestuia au stat sub semnul imagina&539;iei autorilor acestor

Transilvania are forma inimii

de Doru Radosav

95 Lei (TVA inclus)
Costul de livrare se calculeaza odata cu adaugarea produsului in cos si selectarea localitatii destinatie.

Cod produs: 0000253242

Editura: Scoala Ardeleana

Data aparitie: 2023

Editie: Editia I

ISBN: 978-606-797-917-6

Numar de pagini: 428

Disponibilitate: In stoc

livrare rapida

Livrare detalii

retur

14 de zile drept de retur. detalii

Pe copertă: Paula Maria Sabău, o fetiță din Transilvania
Copertă: Dan Cristea


Literatura monografică istorico-geografică din secolul al XVIII-lea abundă în descrieri alegorice ale peisajului transilvănean. Prin intermediul hărților Marelui Principat al Transilvaniei, figurile peisajere ale acestuia au stat sub semnul imaginației autorilor acestor monografii, harta fiind vehiculul semiotic al posibilei alegorii. Raportul dintre natură și identitatea teritorială, dintre spațiul fizico-geografic și configurațiile peisajere ale unei națiuni sau ale unui popor stau sub imperiul alegoriei și metaforei. Harta Transilvaniei din secolul al XVIII-lea este redată la nivelul imaginarului livresc și colectiv sub forma unei alegorii inspirate de forma acestei hărți și alimentată puternic de o nouă sensibilitate a naturii și peisajului a omului acestui secol și, în cele din urmă, de o nouă raportare patrimonială și afectivă la spațiul natal al Transilvaniei. Consolidarea unui sentiment patriotic, ca dragostea față de pământul natal, presupune afecțiune, proximitate, apartenență și chiar sublimarea, la nivelul alegoric și metaforic, a spațiului transilvănean, ale cărui contururi fertilizează imaginația de inspirație livrescă a colectivității. Transilvania, în forma unui principat autonom din componența Imperiului Habsburgic din anul 1765, a fost cartografiată prin intermediul mai multor hărți începând cu 1711, hărți al căror contur au inspirat alegoric formula „Transilvania are forma inimii” („Transilvania forma cordis”).
 

În cartografia Marelui Principat, emblema inimii ca reprezentare a spațiului, peisajului transilvănean, este abordată și de Michael Bonbardus S.J., care arată că forma inimii este puțin reluată de alte lucrări, dar figura Transilvaniei este arătată cu maximă acuratețe de V. Cl. Joannis Morandi Visconti, „care de puțini ani este vice-colonel și arhitectul suprem al Transilvaniei” („Si figuram spectes cor haud male refert, prout exhi betur in tabulis omnium accuratissimis V. Cl. Joannis Morandi Visconti, paucis ad-hinc Vice-Coloneli Caesari et supremi Transylvaniae Arhitecti”). Reluând definițiile privind „forma cordis” a Transilvaniei, J. Benkö, la 1773, afirmă că provincia Transilvaniei, înconjurată de munți din toate părțile asemenea „unei coroane care o încinge”, are aproape figura inimii: „Transilvaniae provinciam, montes undique coronae in modum cingunt, ac propre in Figuram cordis efformant”. Această caracterizare este completată cu descrierea lui Fasching: „Figura provinciae, bellissime Cor exprimit”. Itinerarul descriptiv alegoric, de la forma frunzei de viță-de-vie, de la forma broaștei-țestoase și a calcanului, până la „forma cordis”, parcurge un traseu care conotează cristalizarea unui sentiment de afecțiune patriotică față de această provincie. (DORU RADOSAV)

 

Cuprins

 

Introducere

CAPITOLUL I. Peisajul-metaforă

I.1. Metafora florilor, a grădinilor și livezilor în transcrierea sensibilității religioase

I.2. Metafora locului ctitorial și a peisajului urban

I.3. Natura și peisajul coparticipative și trăirile omului

CAPITOLUL II. Peisajul-privire

II.1. Realismul peisajer în iconografie

II.2. Pridvorul și „frumoasa priveală”

II.3. Peisajul-panoramă

CAPITOLUL III. Peisaj – natură

III.1. Întâmpinări teoretice și metodologice

III.2. Ideea de peisaj

III.3. Peisajul – de la baroc la iluminism

III.4. Transilvania: o țară-peisaj

III.5. Configurații peisajere comparative: Transilvania, Ungaria, Slavonia, Croația, Dalmația, Galiția și Lodomeria

III.6. Loc, peisaj, identitate. Discurs și reprezentare

III.7. Dacia și dacismul – vârste istorice ale peisajului transilvănean

CAPITOLUL IV. Peisajul metamorfic

CAPITOLUL V. Peisajul-patrimoniu

V.1. „Figurile peisajere ale națiunilor”

V.2. „Transilvania are forma inimii”

V.3. Puterea hărților

V.4. Inventarea peisajului

V.5. Inventarea muntelui

V.6. Inventarea câmpiei

V.7. Inventarea fluviului

V.8. Peisajul curuțian. O privire dinlăuntru a peisajului

CAPITOLUL VI. Peisajul fiziocratic

VI.1. Un peisaj „cultivat și ordonat”

VI.2. „Altissima spectatio”: peisajul terezian și peisajul iosefin

VI.3. Peisajul conscripționalist

VI.4. „Silva prohibita”: peisajul silvestru și raționalizarea lui

VI.5. Peisajul mineralogic

VI.6. Literatura fiziocratică: teme și aplicații

CAPITOLUL VII. Peisajul-utopie, peisajul-memorie

VII.1. Elemente ale imaginarului jardinier

VII.2. Mureșul: „Valea Loarei” a castelelor, grădinilor și parcurilor din Transilvania

Bibliografie

Ilustrații

 

DORU RADOSAV s-a născut la 5 noiembrie 1950 în localitatea Partoș, jud. Timiș. A absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în anul 1973 (șef de promoție). A fost repartizat la Satu Mare, unde a activat ca profesor de liceu, apoi la Muzeul Județean Satu Mare. Din 1990, este cadru didactic la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, iar între 1990-2016 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Între 2000-2015 a fost șef la catedra de Istorie Medievală, Premodernă și Istoriografie. A publicat următoarele volume: Orașul Satu-Mare, București, Editura Sport-Turism, 1984, Donbas – o istorie deportată, Germania, Ravensburg, 1994, Catalogul cărții vechi românești din nord-vestul Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Philobiblon, 1995, Carte și societate în secolul XVII-XIX, Oradea, Fundația Celor Trei Crișuri, 1995, Sentimentul religios la români. Secolul XVII-XX, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997, Arătarea Împăratului. Intrările imperiale în Transilvania și Banat, sec. XVIII-XIX. Discurs și reprezentare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Editura Dacia, 2002, Cultură și Umanism în Banat, sec. XVII, Timișoara, Editura de Vest, 2003, Istoria din memorie. Încercări de istorie orală, Cluj-Napoca/Gatineau, Argonaut/Symphologic Publishing, 2016, Cartea cu prieteni. Solidarități intelectuale interetnice în Transilvania secolului al XVII-lea, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2016, Sătmarul în anul Marii Uniri. 1918, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2018, Între Clio și Themis. O lectură de semantică istorico-juridică a credenționalului, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2019, Barátságok Konyve. Interetnikus értélmisegi szolidaritás a 17 századi Erdélyben, Szeged, Editura Belvedere Meridionale, 2020.


Data aparitie 2023
Editie Editia I
ISBN 978-606-797-917-6
Loc aparitie Cluj Napoca
Numar de pagini 428
Autor

Doru Radosav

Numar pagini 428

Clientii clb.ro nu au adaugat inca opinii pentru acest produs. Fii primul care adauga o parere, folosind formularul de mai jos.

Spune-ne parerea ta despre acest produs

Nota acordata produsului:

Notificare prin e-mail cand apar comentarii noi
Scroll