Simbolismul in literaturile slave

Fenomen complex şi eterogen al culturii europene şi mondiale,modernismul a inclus numeroase direcţii, de la simbolism şi mişcărilede avangardă până la literatura absurdului, „Noul Roman” şi alte formeale modernismului târziu. Primul şi cel mai influent curent almodernismului european, simbolismul, a apărut în Franţa la sfârşitulsecolului al XIX-lea, într-o perioadă de profunde schimbări pe toateplanurile, de la cel social-politic la cel economic şi cultural. În literaturileslave, epoca simbolismului în sine a fost destul de scurtă, dar foarteintensă din punctul de vedere al inovaţiilor estetice. Literaturile slaves-au regăsit în substanţialul proces paneuropean de înnoire culturală,iar simbolismul, în varianta slavă, a devenit treptat conştient de sine,de accentele sale naţionale şi, parţial, antioccidentale. În zilele noastre,simbolismul continuă să suscite interes tocmai în sensul investigăriiacestor literaturi în cadrul cărora, din cauza situaţiei politice,manifestările modernismului au fost supuse unei exegeze profesionisteşi neideologiza(n)te în mare parte abia în ultimele decenii. Prin urmare,faţetele simbolismului în aceste ţări se află încă într-un proces derestabilire şi popularizare.

Monografia de faţă prezintă ideologia, trăsăturile şi imaginarulsimbolismului în şapte literaturi slave: bulgară, cehă, croată, polonă,rusă, sârbă şi ucraineană. Fiecare ipostază a simbolismului slav este analizată conform unui algoritm care cuprinde: delimitări terminologiceşi cronologice, context social şi politic, concepţie estetică, trăsăturispecifice şi problematică, genuri şi specii prevalente, reprezentanţiemblematici. Structura comună permite identificarea unei perspectivecomparatiste a fenomenului simbolist în literaturile slave, perspectivăpe care am sintetizat-o în partea a doua a acestei introduceri. Autoriimonografiei predau în învăţământul superior, sunt cercetători şitraducători, specialişti în domeniul limbilor şi literaturilor slave.Dincolo de stilul individual al fiecăruia, există o coeziune a ideilor şi aconceptelor, care asigură accesibilitatea şi omogenitatea informaţiilor.Aceste trăsături sunt absolut necesare, dat fiind că publicul ţintă almonografiei, în afară de specialişti, este reprezentat de o colectivitatemai largă, inclusiv de studenţi.