Miracolul graiului romanesc

 

... după relatarea din Biblie, aflăm numele primei ţări menţionată în această sfântă carte şi anume: Ţara Havila, înconjurată de râul Fison, sau Phison în alte ediţii, care ar fi bogată în aur şi care izvorăşte din grădina Edenului.

 

Având în vedere că primele obiecte de aur descoperite în lume au origine carpatică şi că cineva s-a ocupat de extragerea şi prelucrarea lui, şi că râul Fison nu este decât Mureş, iar ţara nu este alta decât România de azi, sau Havila, sau Valahă. Exploatarea aurului şi argintului este o ocupaţie de milenii a ţăranilor români. Peste jumătate din aurul mondial este din mina Brad, celebra zonă auriferă a Roşiei Montana, pe care se bat marile corporaţii.

Ulterior, odată cu ocuparea Peninsulei Iberice de către primele valuri de ciobani plecaţi în transhumanţă, s-au mai descoperit zăcăminte de aur, mult mai modeste, la care s-a recurs la procedeul denumit „ruina monti", adică dărâmarea munţilor.

 

Menţionez acest lucru, pentru că romanii nu aveau de unde să aducă specialişti în exploatarea aurului decât din Iberia, care la origine erau tot geţi şi care aveau tradiţie în exploatrea aurului.

Ce ciudată simbioză între Grădina Edenului şi ţara aurlui! Parcă ne aduce aminte de balada Mioriţa: „Pe-un picior de plai,/Pe-o gură de rai"
Afirmaţiile lui Platon, preluate de la înţeleptul Solon, cum că locuitorii Atlantidei aveau la discreţie aur şi argint, conduce la concluzia logică că această ţară se află tocmai în Ardealul românesc.

Nu mai vorbim despre bdeliu, care este o răşină şi onix, un calcit alb-roşu, care rezultă în urma exploatării miniere...