Gandirea romaneasca in Transilvania

Ediție îngrijită de Dorli Blaga.

Cuvânt-înainte de Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române.

Prefață și Notă biobibliografică de Eugeniu Nistor.

Pe copertă: Romulus Ladea, „Grupul statuar Școala Ardeleană” (Cluj-Napoca) și „Statuia lui Lucian Blaga” (Lancrăm).
Proiect editorial apărut cu prilejul aniversării a 50 de ani de la inaugurarea Grupului statuar „Școala Ardeleană” de Romulus Ladea.
Volum apărut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Gândirea acestor intelectuali și scriitori este un produs particular al condițiilor locale, în care poporul român din Transilvania a căutat să-și ducă la îndeplinire și izbândă aspirațiile în cursul secolului al XVIII-lea. O condiție esențială pentru a înțelege sensul aspirațiilor de atunci ale poporului român din Transilvania este considerarea stării particulare a populației române în coordonatele vieții transilvane, adică în raport cu „națiunile politice”. (LUCIAN BLAGA)

Treptat, mi-am dat seama că Blaga, nedreptățitul, rămâne un Univers, iar Universul nu are margini și nu ni se revelă decât parțial. Acest lucru fascinant îl face pe Blaga mereu actual, mereu cognoscibil, mereu sondabil, mereu necesar culturii poporului său. O parte mică din acest Univers este lucrarea de față, care, prin voința fiicei filosofului, iese acum din nou la lumină. Va fi un adevărat privilegiu și un festin intelectual de neegalat pentru cititorii dornici de carte, de înțelepciune și de cunoaștere a prezentului unor savanți români din Secolul Luminilor, adică a prezentului unor studioși trăitori în trecut, dar într-un trecut viu, cu lumini trimise spre noi, cei de astăzi. (IOAN-AUREL POP)

Deşi neinclus în sistemul său filosofic, studiul Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea poate fi considerat oricând un apendice al cercetărilor lui Lucian Blaga consacrate sufletului cultural românesc, el completând şi nuanțând astfel teoria sa despre matricea stilistică autohtonă, prin orizontul crono-spațial cu specific transilvan, configurând dimensiunile unui iluminism aparte al epocii, de sorginte europeană, ofensiv şi eficient în plan social-politic şi spiritual. (EUGENIU NISTOR)

Cuprins

Lucian Blaga, așa cum l-am înțeles. Cuvânt-înainte de IOAN-AUREL POP

Gândirea iluministă transilvană în viziunea lui Lucian Blaga. Prefață de EUGENIU NISTOR

Notă biobibliografică

GÂNDIREA ROMÂNEASCĂ ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA

CAPITOLUL I: Expansiunea și consolidarea dominației habsburgice în Transilvania. Situația politică și religioasă în această țară și desfășurarea ei începând de pe la 1700. „Unirea” românilor cu Biserica Romei; condițiile sociale, economice, politice  ale „unirii” și semnificația ei în cadrul mișcărilor de idei ale timpului. Reacțiunea „națiunilor politice” față de „unire”

CAPITOLUL II: Desfășurarea „unirii”. Lupta politică a lui Inochentie Clain. Reacțiunea ortodoxiei. Luptele religioase ale românilor din Transilvania. Mișcarea călugărului Sofronie

CAPITOLUL III: Răscoale țărănești în Transilvania în secolul al XVIII-lea. Desfășurarea răscoalei lui Horea: condițiile, răsunetul și efec­tele ei. Ideologia acestei răscoale

CAPITOLUL IV: Burghezia română din Transilvania în devenire. Idei sociale și ideea națională. Evoluția acestor idei în secolul al XVIII-lea

CAPITOLUL V: Burghezia europeană. Filozofia luministă. Iosefinismul. Restituțiile. Supplex Libellus Valachorum

CAPITOLUL VI: Școala Ardeleană. Samoil Clain. Gheorghe Șincai. Petru Maior. „Societatea filosofească a neamului rumânesc în mare principatul Ardealului”. Ioan Budai-Deleanu