Nimic nu se opune noptii

Forţa romanului rezidă în lipsurile lui. De-a lungul întrebărilor rămase fără răspuns, a golurilor imposibil de umplut, se profilează un personaj fascinant. Lucile, atât de fragilă, dar şi atât de hotărâtă, este infinit de emoţionantă. Cu atât mai mult cu cât Vigan nu ne vorbeşte despre ea ca despre o mamă, ci ca despre o femeie. Ultima parte a cărţii, relatareaîn detaliu a sinuciderii, este tulburătoare: Lucile ia cu ea tot misterul angoasei sale.

În această anchetă emoţionantă făcută în sânul memoriei familiale, romanciera readuce la lumină atât amintirile cele mai luminoase, cât şi secretele cele mai ascunse. O naraţiune sensibilă şi fascinantă, un ecou al rănilor tuturor...