Magie si superstitie la evrei

Lucrare de doctorat a rabinului Joshua Trachtenberg (1904-1959) si probabil cea mai importanta carte a sa, „Magie si superstitie la evrei” ne ofera o privire panoramica asupra gandirii magice si religioase iudaice. Ea are in vedere in special perioada medievala, cu toate aspectele sale, de la superstitia populara la elemente de magie cabalistica, de la instrumentarul prozaic al vrajitorului, precum plantele cu puteri oculte, pana la obiectele cu incarcatura spirituala, precum amuletele sau celebrul pieptar al marelui preot cu cele 12 tainice pietre pretioase ale sale. Dincolo de parcurgerea unor zone mai abisale ale subconstientului colectiv, in general mai putin explorate, lucrarea ofera, atat specialistului, cat si celui interesat de cultura magica si religioasa iudaica atat o resursa informativa de incredere, cat si importante chei legate de unele practici cabalistice notabile.

„Nu ar trebui sa se spuna ca invocarea numelui lui Dumnezeu Il obliga sa se supuna voinței celui care Il invoca, ca Dumnezeu este constrans prin recitarea Numelui Sau, ci ca numele insusi este investit cu puterea de a indeplini dorința omului care il foloseste.”

„Ingerii primesc numele in conformitate cu activitațile specifice ce le sunt atribuite, ca de exemplu Raziel – cel care transmite misterele (raz) lui Adam; Yarhiel – cel care guverneaza luna (yerah); Kochbiel – cel care guverneaza stelele (kochab).” (Sefer Raziel)

„La dreapta mea Michael, la stanga mea Gabriel, in fața mea Uriel, in spatele meu Rafael.”

„Vrajitorul isi sopteste formulele magice si nu ințelege ce sunt ele sau ce inseamna ele, insa efectul dorit este produs prin intermediul unor astfel de incantații.” (Rashi)

Prezenta lucrare constituie o explorare fascinanta a unor forme religioase care nu au disparut cu totul, ci persista in imaginarul popular. Pe langa dezvoltarea formala a iudaismului din perioada Evului Mediu, a inflorit o religie populara robusta – idei si practici care nu s-au bucurat niciodata de aprobarea deplina a liderilor religiosi, dar care au beneficiat, totusi, de o popularitate larga, neputand fi excluse cu totul din zona religiosului. Sunt abordate legende si credinte iudaice precum: protectia magica, folosirea plantelor, pietrelor pretioase si amuletelor, divinatia, interpretarea viselor, faimoasa legenda a golemului, circumcizia, spiritele mortilor, insa contine si elemente cu caracter esoteric, precum utilizarea Numelor Divine si procedeele permutatorii ale Kabalei.