„…A&351;a am început s&259; fiu fascinat de superboga&355;ii globali de stilul lor de via&355;&259; dar mai ales de psihologia lorO lume paralel&259; care î&351;i încaseaz&259; bonusurile care c&259;l&259;tore&351;te în jeturile ei private spre insulele ei private într-un joc nebun de-a filantropia sub lumina reflectoarelor Cum au ajuns la succes Dac&259; succes este cel mai

Bogatii. O istorie de 2000 de ani

de John Kampfner

Cod produs: 0000108979

Data aparitie: 2015

Editie: Editia I

ISBN: 978-606-8564-21-0

Numar de pagini: 616

Disponibilitate:

livrare rapida

Livrare detalii

retur

14 de zile drept de retur. detalii

Acest produs nu mai este la vanzare. Vedeti mai jos alte produse similare disponibile.

Completati formularul de mai jos pentru a fi anuntat cand acest produs revine pe stoc.

Numele tau:
Email:
„…Aşa am început să fiu fascinat de superbogaţii globali, de stilul lor de viaţă, dar mai ales de psihologia lor.
O lume paralelă care îşi încasează bonusurile, care călătoreşte în jeturile ei private spre insulele ei private, într-un joc nebun de-a filantropia, sub lumina reflectoarelor. Cum au ajuns la succes? Dacă succes este cel mai potrivit termen pentru bogăţia venită peste noapte. Şi prin ce s-au distins?“ - JOHN KAMPFNER

Cum se îmbogățesc oamenii? Prin mijloace cinstite şi mârşave, prin spirit întreprinzător, prin spoliere şi prin moştenire. Creează pieţe şi le manipulează. Înfrâng concurenţa sau o elimină. Câştigă sau cumpără influenţă printre liderii politici şi elitele culturale şi sociale. De mai mult de un secol încoace, în politica americană nu se ascunde această legătură; de fapt, ea este celebrată. Cu cât e mai extravagantă reuniunea de strângere de fonduri, cu atât mai obligați se simt politicienii să asiste.

Cei 1 sau 0,1% din vârf sunt cu adevărat globalizați. Ei pot veni și vin cu adevărat din toată lumea, dar ajung în aceleași locuri. Se întâlnesc în puncte bine știute. Poposesc la Londra, la Singapore și la Zürich, grație filozofiei neiscoditoare, de genul „nu punem întrebări“, a guvernelor și băncilor de acolo, grație indulgenței lor în privința impozitelor. Cumpără proprietăți la Paris și New York și acostează cu iahturile pe țărmul dintre Saint-Tropez și Portofino. Își confirmă reciproc stilul de viață și valorile; vorbesc aceeași limbă.

„Vile și castele în stil francez, gotic, italian, baroc și oriental erau înșirate pe ambele părți ale Fifth Avenue, în vreme ce case acoperite cu șindrilă, ca niște piese de puzzle de dimensiuni uriașe, dominau zona Newport. Unul își dorea un pat din stejar și din abanos sculptat, incrustat cu aur, de 200 000 de dolari. Altul își decora pereții cu email și cu aur în valoare de 65 000 de dolari. Și aproape fără excepție prădau comorile de artă ale Europei, goleau castele medievale de sculpturi și de tapiserii, smulgeau scări și plafoane întregi de acolo de unde stătuseră secole întregi plasându-le în contextul unei epoci artificiale ca să simuleze grandoarea feudală.“

Așa scria Matthew Josephson în cartea lui din 1934, intitulată cât se poate de nimerit Baronii briganzi. Autorul, asemenea altora de dinainte și de după el, era în același timp captivat și îngrozit de etalarea averii. Ne vorbește insistent despre corupția politică, concentrarea bogăției, prostul-gust și frământările maselor. Dar lucrarea lui este semnifica­tivă pentru perioada de stagnare care a precedat New Deal deoarece a demonstrat limpede că baronii briganzi își obținuseră bogățiile nemeritat, iar imaginea construită de ei despre sine era doar o iluzie.

China și Rusia contemporane prezintă aceleași condiții perfecte de a strânge rapid sume enorme existente și în timpul Republicii romane, în Italia renascentistă și în Statele Unite după Războiul Civil. Cu cât e mai mare riscul, cu atât mai mare e și premiul: absența unei societăți civile transparente a favorizat un anume gen de afaceriști, perfect capabili de supraviețuire și de abordarea flexibilă a eticii. 
La fel se poate afirma și despre occidentalii care au încheiat afaceri cu ei și le-au făcut servicii. Omenirea dă în continuare din coate, s-a schimbat doar sensul. 
Dacă din Evul Mediu târziu și până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial europenii s-au năpustit în noile teritorii ca să le extragă și să le exploateze bogăția, acum politicienii din țările cândva bogate au ajuns în postura de a veni cu basca în mână. Imaginea unui prim-ministru britanic și a altor lideri ploconindu-se la Moscova și la Beijing – implorând să se facă investiții la ei în țară, în condițiile stabilite de gazde – devine tot mai familiară. Schimbarea e legată nu doar de geografie și de raporturi de putere. Ea marchează revenirea unui mod autoritar de a face afaceri, cu dinții și cu ghearele.

Mai presus de toate, o achiziție l-a propulsat pe Roman Abramovici pe scena globală: Chelsea Football Club. Nicio achiziție nu se mai bucurase de asemenea publicitate până atunci, și se pare că nici după aceea. Abramovici era o întruchipare a omului realizat prin forțe proprii: a început ca vânzător ambulant la sfârșitul anilor 1980, vânzând orice, de la rațe de cauciuc și păpuși la anvelope reșapate. Prietenia cu Berezovski, întâlnit în 1992, i-a deschis drumul pe scena cea mare. Trei ani mai târziu, cei doi au cumpărat pachetul de acțiuni de control al firmei petroliere Sibneft în cadrul planului de „împrumuturi contra cotă-parte“ din timpul lui Elțin.

Puțini dintre superbogații zilelor noastre se bucură de o faimă atât de proastă ca bancherii. De la crahul economic din 2008, acești stăpâni ai universului au fost aproape unanim făcuți respon­sabili de aducerea economiei occidentale în pragul dezastrului. Alții sunt poate mai de prost-gust (șeicii), mai bogați (geeks) și mai dubioși (oligarhii), însă doar bancherii au devenit sinonimi cu tot mai acuta inegalitate și injustiție. Să fie statutul lor de țapi ispășitori rezultatul hotărârilor luate de ei, al trăsăturilor de caracter – sau al ghinionului?

Data aparitie 2015
Editie Editia I
ISBN 978-606-8564-21-0
Loc aparitie Bucuresti
Numar de pagini 616
Tip coperta Necartonat
Autor

John Kampfner

Scroll